Durerea este un semnal de alarma prin care organismul ne atrage atentia asupra unei dereglari - de aceea nu trebuie niciodata neglijata. In zilele noastre, cunoasterea mai profunda a mecanismelor prin care se produce usurarea ei rapida.
De ce tip de durere suferiti?
Durerea insoteste aproape toate bolile si este unul dintre simptomele de care orice bolnav incearca sa scape. Oricat ar fi ea de neplacuta, totusi este un rau necesar, caci durerea este un mesaj oe care corpul ni-l transmite pentru a ne semnala existenta unor tulburari la care este supus. De aceea, pe langa usurarea durerii, trebuie descoperite si inlaturate, cauzele care i-au determinat aparitia.
Forme de suferinta fizica Durerea poate lua 3 forme diferite in functie de mecanismele ei neurofiziologice.
Durerea nonciceptiva - cea mai frecventa. Aceasta este definita ca fiind “un exces de perceptie dureroasa” si se datoreazaactiunii unui agent extern asupra celulelor nervoase ce recepteaza stimulii din exterior. Ea se datoreaza unei raniri a tesuturilor: arsusi, infectii, taieturi, abcese etc. Surda sau ascutita, dupa cauza care a produs-o, este un tip de durere pe care l-a experimentat pe proria piele toata lumea.
Durerea neurogena - cea mai neplacuta. Uneori insuportabila, ea isi gaseste originea intr-o leziune a sistemului nervos senzorial. Cauzele sunt numeroase: presarea unui nerv, infectie , intoxicatie cu medicamente etc.
Durerea algodistrofica - cel mai dificil de inlaturat. Algodistrofia este denumirea generica a acelor dureri provocate de leziuni ce au la baza tulburari metabolice sau vasomotorii. Ea poate semana cu o durere inflamatorie, cu senzatia de arsura sau cu junghiurile. Odihna este un factor care produce o usoara ameliorare.
Orice durere incepe prin a fi acuta. Aceasta senzatie dureaza mai mult sau mai putin, iar atunci cand este inlaturata cauza care a produs-o, dispare si ea. De aceea, durerea este utila, fiind un semnal de alarma de care corpul nu se poate lipsi. Se intampla insa uneori ca, desi cauza a fost tratatam durerea persista si dupa aceea - aceasta este ceea ce se numeste durere cronica, care este inutila si distructiva. Ea nu serveste la nimic, iar suferinta devine din ce in ce mai greu de suportat. Astfel de dureri sunt cele ale migrenosilor, ale suferinzilor, de reumatism sau artroza.
Durerea vine uneori din creier Multe dureri provin dintr-o tensiune psihica. De cate ori nu se intampla sa te apuce durerea de burta sau de stomac asteptand o veste foarte importanta pentru tine sau atunci cand timpul te preseaza ori esti cuprins de panica? Aceste dureri sunt numite “psihogene”. Stresul, nelinistea, un soc afectiv pot provoca oricand astfel de suferinte fizice, mai ales dureri de cap, de spare, de san, probleme gastrice. Cel mai bun remediu este in aceste cazuri redobandirea calmului si a linistii interioare. Uneori, pentru asta este nevoie de consulatrea unui psihoterapeut.
Cai naturale de calmare a durerii
Acupunctura. Sute de studii au fost dedicate examinarii cauzelor eficientei analgezice a acupuncturii, multe pornind de la ipoteza ca aplicarea ei stimuleaza eliberarea de endomorfine la nivelul creierului. Oricum, deocamdata nu a fost descifrat mecanismul prin care acupunctura calmeaza durerea, dar este cert ca o poate face. S-a constatat ca ea este eficienta indeosebi pentru anestezierea in cazul nasterii si al tratamentului stomatologic ori pentru migrene.
Hipnoza, autosugestia si relaxarea. Aceste tehnici reprezinta un mod de a declansa controlul cerebral al durerii si sunt deja folosite in Occident de catre destui medici, indeosebi stomatologi. Pentru a va autosugestiona nu este nevoie decat sa repetati cu foarte multa convingere: “Ma simt bine, ma simt foarte bine, ma simt excelent…”
Prin relaxare se realizeaza o stare de excitabilitate scazuta. Una dintre cele mai simple tehnici de relaxare este concetrarea atentiei asupra propriei respiratii
Focalizarea atentiei. Prin distragerea atentiei de la durere la focalizarea ei asupra altui obiect sau eveniment se poate micsora intensitatea durerii. Yoghinii sunt, de pilda, capabil de performante deosebite in aceasta privinta, izbutind, prin concentrarea atentiei asupra propriului nas sau a unui punct din ceafa sa evite orice reactie fiziologica la stimulii durerosi.
Strategii cognitive. Cercetarile stiintifice indica faptul ca o persoana, cu cat isi intelege mai bine durerea, cauzele ei si modul in care se manifesta, cu ata poate sa o stapaneasca mai bine. De exemplu, s-a observat ca informatiile primite inainte de aparitia durerii in cazurile interventiilor chirurgicale sau ale nasterilor, diminueaza perceptia acestora.
Invatati sa decodati semnalele copiilor. Durerea copiilor este adeseori fie neglijata, fie supraevaluata, in asta se intampla din cauza necunoasterii semnalelor pe care micutii ni le transmit. Cum se poate sti daca suferinta lor este mare sau mica atata vreme cat nu se pot exprima? Solutia este destul de simpla: fiti atenti la gesturile lor.
Daca plange tare, striga si se agita, este foarte probabil ca nu ii este prea bine, dar nu este neaparat semnul unei dureri mari. Este posibil sa incerce doar sa va atraga atentia asupra lui.
Daca plange si isi acopera cu mana zona dureroasa, inseamna ca sufera tare. Se crispeaza cand incercati sa-l atingeti acolo unde il doare si se misca foarte putin. Este cazul sa mergeti la pediatru.
Daca refuza sa se joace si pare rupt de lume, sta cu ochii inchisi si plange incetisor, tanguitor (iar aceasta se intampla cand durerea devine cu adevarat insuportabila sau cand dureaza de prea mult timp), suferinta lui este majora si trebuie examinat de urgenta de catre un specialist, medicul pediatru.
Din nou despre ciudatul efect placebo
Credinta unei persoane in puterea unui factor extern de a usura durerea poate fi uneori tot atat de eficace ca si cele mai puternice analgezice. Adeseori, oamenii de stiinta contata cu uimire ca multor pacienti li se reduce durerea la simpla administrare a unor pastile care nu contin nici o substanta activa (asa-numitele “medicamente-placebo”). Astfel, un studiu efectuat pentru cercetarea eficientei diferitelor analgezice a pus in evidenta faptul ca 35% dintre pacienti au manifestat o reducere a simptomelor cu 50% ca urmare a administrarii unui medicament-placebo (bolnavilor li se spune, desigur, ca este vorba despre un nou medicament impotriva durerilor). Remarcabil in acest context este si faptul ca, dupa administrarea unei doze standard de morfina, 75% dintre pacienti obtin de asemenea o reducere a durerii cu 50%. Cu alte cuvinte, se constata ca, in general, o treime dintre persoane isi pot usura durerile numai pe baza credintei lor ca iau un medicament analgezic. Ce este DLPA - “ucigasul durerilor” Aceasta misterioasa denumire reorezinta prescurtarea de la DL-fenilalanina. Fenilalanina (PA) este de neuromediator, adica una dintre substantele care transporta mesajele intre celulele nervoase ale corpului nostru. DLPA este una dintre formele in care se gaseste fenilalanina - nu vom intra insa in amanunte chimice. Este destul daca spunem ca aceasta substanta are proprietatea de a produce si activa endomorfinele, hormonii care calmeaza durerea. In general, cei care sufera de dureri cronice ce inregistreaza un nivel scazut al activitatii acestor hormoni, care poate insa creste semnificativ prin administrarea de DLPA, care ajuta astfel organismul sa lupte impotriva durerii fara ajutorul medicamentelor. S-a constatat experimental ca efectul asupra acestei substante naturale il depaseste uneori, pe cel al morfinei. In plus DLPA prezinta numeroase avantaje: -Nu creeaza dependenta -Efectul antalgic creste in timp -Are actiune antidepresiva. -Nu este toxic. -Poate fi combinat cu orice terapie, fara sa apara reactii adverse. DLPA este excelent pentru durerile reumatismale, migrene, nevralgii, dureri postoperatorii, crampe musculare si carcei. Intre sursele naturale de DLPA se numara branza, alunele, bananele, susanul si semintele de dovleac. Tabletele de DLPA sunt foarte apreciate in Occident, insa, din pacate, pe piata romaneasca, au patruns in foarte mica masura. In cazul tratamentului cu DLPA, durerile cedeaza de obicei dupa cateva zile si, in multe cazuri, nu este nevoie decat de o saptamana de tratament pe luna. Un lucru foarte curios: numeroase persoane care nu raspund la analgezicele obisnuite obtin efecte pozitive cu DLPA. Atentie! DLPA este contraindicata gravidelor, iar cardiaciii si hipertensivii nu trebuie sa o intrebuinteze fara avizul medicului.
Plantele - inamicii naturali ai durerii
Migrene
Infuzie de marar. Se pun 1-2 lingurite de frunze si tulpini uscate si maruntite in 200 ml apa clocotita. Se lasa acoperita timp de 15-20 minutem strecoara si se beau 1-2 cani pe zi.
Infuzie de levantica. Se toarna 25- ml de apa clocotita peste 1-2 lingurite de flori de levantica. Se lasa la infuzat timp de 15 minute, se strecoara si se induceste cu miere. Se beau 2-3 cani pe zi.
Infuzie cu flori de salcam. Se pun 5 g flori uscate la 100 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de 30 de minute. Se strecoara si se bea de 3 ori pe zi cate 100 ml. Este buna si in nevralgiile dentare.
Infuzie de frunze de salcam. Se pun 2 lingurite cu varf de frunze uscate si maruntite in 200 ml apa clocotita. Se lasa acoperita timp de 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi.
Decoct de cozi de visine. Se pune 1 lingura de cozi uscate de visine in 200 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute la foc domol, dupa care se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.
Macerat de valeriana. Se pun 10 g pulbere de radacina de valeriana la 1 pahar cu apa rece. Se lasa la macerat de seara pana dimineata. Se strecoara si se indulceste cu miere zahar. Se ia fractionat in cursul unei zile.
Nevralgii
Infuzie de coada-soricelului. Se pun 2 linguri de flori marintite la 1/2 l apa clocotita. Se lasa la infuzat pentru 20 de minute. Se strecoara. Se bea calduta, in cursul unei zile, in 4-5 reprize
Infuzie de cerentel. Se pune 1 lingura de pulbere de planta la 250 ml apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute. Se strecoara. Se iau 1-3 lingurite, de 3 ori pe zi.
Suc de soc. Se amesteca 20-30 g suc obisnuit prin stiarcerea fructelor cu 20% alcool. Alcoolul sporeste intensitatea si rapiditatea cu care actioneaza sucul. Durerile pot disparea in 10-15 minute, iar in cazul formelor cronice, dupa 3-5 zile.
Cataplasme cu infuziei de sunatoare. Se pune 1 l de apa clocotita peste 30 g planta uscata si maruntita. Se infuzeaza 20 minute. Se strecoara si se aplica cataplasme sau se fac bai locale.
Dureri reumatice
Infuzie de frasin. Se pun 2 lingurite de frunze sau flori la 250 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 15-20 de minute dupa care se strecoara. Se bea dupa mese, in 3 reprize.
Infuzie de plop negru. Se pun 200 ml apa clocotita peste 1 lingurita de muguri. Se lasa la infuzat pentru 15 minute, dupa care se strecoara. Se beau 2 cani pe zi.
Cataplasme cu sanisoara (Sanicula europaea). Se pun in 500 ml apa 100-150 g planta faramitata in parti mari. Se fierbe pentru 30 de minute, dupa care se lasa sa se racoreasca. Se introduce in solutia obtinuta o panza si se imbiba bine. Se scot plantele, se pun pe locul dureros si se aplica peste ele panza imbibata in decoct. Se fac 2 cataplasme pe zi, din care una inainte de culcare. Cataplasma tine 1 ora sau mai mult.
Baia de plante. Se face un amestec in parti egale din ovaz, orz, secara, grau si porumb. Se fierbe 15 minute 1 kg din acest amestec in 5 l apa, dupa care se strecoara. In solutia ibtinuta se pun la fiert pentru inca 5 minute 300 g din urmatorul amestec, in parti egale: muguri de brad, muguri sau funze de anin negru, frunze de nuc, muguri de molid si sovarf - parti aeriene. Se fac parti aeriene. Se fac bai caldure de 20-30 minute, zilnic.
Cum actioneaza medicamentele calmante. Analgezicele impiedica transmiterea mesajului de durere pornit de la celulele receptoare sau chiar formarea acestuia. Asa fac, de pilda, aspirina si paracetamolul, care ridica pragul de stimulare a celulelor receptoare. Acestea nu transmit semnalul de durere dacat daca agresiunea depaseste un anumit nivel, un prag. Ridicandu-se artificial pragul la care reactioneaza (prin administrearea anumitor substante), ele nu vor mai semnala durerea, chiar daca, in conditii obisnuitem ar fi facut-o. Morfina in schimb, prescrisa de doctori, numai in cazul durerilor insuportabile, impiedica transmiterea semnalului de durere la nivelul maduvei spinarii si al creierului (cu alte cuvinte mesajul este transmis dar nu ajunge la destinatar).