Solutii naturale pentru afectiunile aparatului urinar
Mentinerea sanatatii aparatului urinar este o necesitate vitala, deoarece el are un prim rang in pastrarea echilibrului corpului omenesc, reprezentand principala cale e eliminare a deseurilor rezultate in urma proceselor chimice ce au loc in organism
Cauzele si simptomele infectiilor urinare.
Functia aparatului urinar este aceea de a filtra sangele si de a elimina excesul de lichide si deseurile din organism. El se compune din cei doi rinichi, uretere, vezica si uretra. Aparatul urinar este supus multor tipuri de agresiuni. Principalul sau mijloc de aparare consta in chiar executarea functiei pe care o are de indeplinit, aceea de a produce permanent si in flux continuu urina si de a o elimina Cauzele imbolnavirii. Principalele cai pe care se produc agresiunile asupra aparatului urinar sunt” arterele renale (care aduc sange la rinichi), uretra (care, fiind in contact direct cu exteriorul, este mai supusa pericolului infectarii) si traumatismele.
Infectiile. Infectiile care se produc in orice alta parte a corpului afecteaza intr-o masura mai mica sau mai mare si rinichii deoarece microbii ajung n sange, iar acesta il transporta spre aparatul urinar. Asadar, amigdalita, infectiile dentare si ale pielii, otita, scarlatina, apendicita, pneumonia si chiar constipatia cronica sau afectiunile neurologicie afecteaza rinichii si apoi caile urinare.
Infectiile numite “ascendente” sunt cele care au un punct de plecare de la uretra. Acestea sunt mai frecvente decat celelalte, produse pe care sangvina, mai ales la femei.
Toxinele. O alta cauza de imbolnavire a aparatului urinar este patrunderea in organism a substantelor toxice, care pot uneori chiar bloca functionarea rinichilor, producand ceea ce se numeste insuficienta renala. Numeroase medicamente pot avea o astfel de actiune nefasta atunci cand sunt utilizate excesiv - tratamentele indelungate cu sulfamide, antibiotice, antireumatice, antinevralgice, fasconal, neomicina, polimixina, rifampicina etc.
Supraalimentatia. Litiaza urinara este considerata de multi specialisti ca fiind o boala, a supraalimentatiei, cauza in primul rand de consumul excesiv de alimente bogate in oxalati (spanac, cacao, ciocolata, dulciuri in general, fainoase etc.) sau in acid uric (ficat, creier, einichi, mezeluri etc.)
Trebuie spus insa ca, in general, orice tulburare de functionare a celorlalte organe ale corpului omenesc are urmari si aspura paratului urinar, cauzand modificari ale functionarii acestuia. Printre exemplele cele mai importante de astfel de tulburari sunt: bolile cardiace, digestive ori endocrine si tulburari prelungite de tranzit intestinal (constipatia cronica).
Principalele simptome ale infectiilor urinare
Durerea lombara. Acesta este principalul motiv pentru care bolnavul se prezinta la medic. Cel mai adesea, ea apare in litiaza renala - incepe brusc, iradiaza spre organele genitale, este violenta si insotita de agitatie, din cauza ca nu se poate gasi o pozitie in care sa se calmeze, e insotita uneori de urinare deasa, cu sange, greata si varsaturi.
Uneori aceasta durere poate fi determinata si de alte cauze cum ar fi bolile coloanei, ale muschilor din regiune sau Zona Zoster. Oricum, maladiile aparatului urinar sunt cele care ocupa primul loc in determinarea aparitiei durerilor lombare
Tulburarile de mictiune. Prin mictiune se intelege actul urinarii, iar prin diureza - cantitatea de urina eliminata in unitatea de timp.
Mictiunea frecventata este simptomul cel mai des intalnit si se poate datora reducerii capacitatii vezicii (mai ales in cistita), stagnarii urinei in vezica (aceasta nu se poate goli complet mai ales in cazul adenomului de prostata), cantitatii mari de lichide baute (in acest caz, nu doar mictiunea este frecventa si si cantitatea de urina este mare - nu este neaparat un semn al bolii) Mictiunea rara este mai des intalnita la femei si are drept cauza scaderea diurezei sau anumite anomalii congenitale. Mictiunea dureroasa. Durerea poate aparea inainte de urinare (cand vezica este prea plina), la inceputul mictiunii (in adenomul de prostata, de pilda), la sfarsitul ei si insotita de senzatia continua si dureroasa de mictiune (in cistita), sau in tot timpul mictiunii (in infectiile uretrei) Greutatea la mictiunare(disuria) consta in prelungirea timpului dintre senzatia de mictiune si mictiunea propriu-zisa si in prelungirea mictiunii. Se datoreaza de obicei bolilor prostate, ale vezicii sau uretrei. Mictiunea incompleta este cauzata de imposibilitatea de a goli in intregime vezica. Cantitatea de urina care nu este eliminata se acumuleaza treptat putand duce in cele din urma la oprirea urinarii, insotita de mari dureri si anxietate. Poate aparea ca uemare a unei boli a prostatei, dar si a unor afectiuni neurologice. Piuria (puroiul in urina). Aceste este un semn foarte grav, care indica in mod clar ca exista o infectie a cailor urinare. Este posibil insa ca pierderea limpezimii urinei sa nu fie cauzata de existenta in ea a puroiului, ci de anumite substante (de pilda cele administrate bolnavilor de ulcer sau gastrita hiperacida) - in acest caz, cateva picaturi de otet adaugate urinei o vor limpezi. Hematuria (sange in urina). De indata ce observa schimbarea culorii urinei inspre rosu, bolnavul trebuie sa se prezinte la medic, fiindca poate fi vorba de hematurie, un simptom deosebit de grav, ca si piuria. Aveti insa grija sa nu va alarmati degeaba - urina isi poate schimba culoarea si din alte motive. Cine a luat, de pilda, albastru de metilen stie ca urina sa a avut dupa aceea o surpinzatoare culoare de verde-albastra. Le fel ca anumite alimente sau medicamente coloreaza urina in diverse nuante de rosu. Nu intotdeauna hematuria poate fi onservata cu ochiul liber, putand fi sesizata doar la microscop. Oricum ar fim ea semnifica o leziune a aparatului urinar si trebuie imediat tratata.
Cum se poate lupta impotriva infectiilor
Infectiile urinare ocupa locul al doilea in frecventa tuturor bolilor, dupa infectiile respiratorii. In functie de segmentul afectat, aceste infectii au denumiri diferite: nefrita (cand infectia este localizata la nivelul tesutului renal, pielita (infectia bazinetului) etc.
Uretrita Este o inflamatie a uretrei care se manifesta prin senzatia de arsura, dureri violente in timpul mictiunii, hematurie si o scurgere purulenta galbuie. Inflamatia poate antrena ingurstarea uretrei, In cazurile mai usoare, simptomele sunt mai putin alarmante sau chiar lipsesc. Cauzele uretritei pot fi infectiile bacteriene sau utilizarea unor substante iritante. Cistita Este o inflamatie a veziciii legata in general de o infectie bacteriana. Femeile sunt supuse in mare masura riscurilui contractarii acestei boli decat barbatii, din cauza dimensiunii mai mici a uretrei si a invecinarii acesteia cu vaginul si anusul. Se manifesta prin frecventa mare a nevoii de a urina, arsuri in timpul mictiunii si uneori o mica incontinenta. Cantitatile de urina eliminate sunt mici, insotite adeseori de pierderi sa sange cu un miros dezagreabil. Poate aparea si febra. Bactria responsabila de cele mai multe cazuri de cistita este de origina intestinala Cistita poate fi cauzata de lipsa de igiena, de introducerea in uretra a unor corpuri straine (cateterul de exemplu) prezenta unui calcul sau a unei tumori de vezica, ingustarea uretrei provocata de infectii anterioare, infectii vaginale etc. Femeile aflate in perioada ectivitatii sexuale intense sunt deseori suouse acestui gen de infectii, dar in cele mai multe cazuri se vindeca singure Atentie! Orice atac de cistita care dureaza mai mult de 48 de ore sau care este insotit de febra trebuie imediat supus atentiei unui medic.
Pielonefrita Reprezinta o afectiune in care infectia e prezenta atat in banziinet cat si in tesutul renal. Intre cauzele ei se numara bolile prostatei, litiaza renala, malformatiile congenitale, otita, sinuzita, furunculoza, tulburarile de tranzit intestinal, afectiuniunile genitale. Chiar si sarcina este un factor favorizant Pielonefrica acuta debuteaza brusc, sub forma unei stari infectioase cu febra si frisoane, dureri lombare, mictiuni dureroase si freccvente, piurie si hematurie, greata, varsaturi si dureri abdominale, Pielonefrita crinica se manifesta prin dureri lombare, stare de astenie, oboseala, lipsa de pofta de mancare, scaderea in greutate, tulburari de mictiune iar 20% dintre bolnavi se inregistreaza hipertensiunea arteriala.
Fitoterapie Plantele recomandate in aceste afectiuni sunt in primul rand cele cu actiune antiinflamatorie si emolienta.
Infuzie de muguri de plop. Se pun 1-2 lingurite de muguri de plop la 200 ml apa clocotita. Se lasa acoperit vasul pentru 15 minute, dupa care se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.
Sirop de muguri de pin. Se pun la macerat pentru 12 ore 100 g muguri in 100 ml alcool de 70 grade. Se adauga apoi 1 l apa clocotita si se lasa acoperit inca 6 ore. Se strecoara, se adauga 200 g zahar la 100 ml solutie si se fierbe din nou pana se topeste zaharul si capata o consistenta siropoasa. Se strecoara si se pastreaza in sticle. Ie iau 2-3 lingurite pe zi
Infuzie de frunze de anghinare. Se pune 1 lingurita de frunze la 200 ml de apa clocotita. Se lasa 15-20 minute, se strecoara si se beau 203 cani pe zi.
Infuzie de frunze mesteacan. Se face o infuzie din 2 linguri de frunze uscate si maruntite la 200 ml apa. La racire se adauga un varf de bicarbonat de sodiu. Se lasa 6 ore, apoi se bea in doua reprize, la interval ed 4 ore.
Macerat din seminte de schinduf. Se lasa 2 linguri de seminte in 250 ml apa rece pentru 24 ore. Se beau 1-2 cani pe zi. Semintele macinate sunt mai eficiente.
Decoct din frunze de merisor. Se pune 1 lingurita de pulbere de frunze la 250 ml apa. Se fierbe la foc moale 15 minute, dupa care se mai lasa vasul acoperit 10 minute. Se strecoara si se beau 2 cani pe zi.
Infuzie de cimbrisor. Se pun 1-2 lingurite de pulbere de planta la 250 ml apa clocotita. Se lasa acoperit vasul 15 minute, dupa care se strecoare. E beau 2 cani pe zi, inainte de mese.
Infuzie combinata. Se face un amestec din urmatoarele plante: frunze de mesteacan (3 parti), coada calului (2 parti), rizomi de pir (2 parti), matase de porumb, muguri de plob si macese (cate 1 parte din fiecare). Se pune 1 lingura din acest amestec la 1 cana de apa clocotita, Cand se mai racoreste putin se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se beau 12 cani pe zi, in mai multe reprize.
Decoct de cozi de cirese. Se pune 1 pumn de codite in 600 ml apa. Se fierb 15-20 minute, apoi se lasa la racit 15-20 minute. Se strecoara si se beau 3-4 cani pe zi.
Macerat de flori de par. Se pun 8 linguri de pulbere de flori de par la 1 l apa rece, Se lasa 12 ore. Se bea intreaga cantitate de-a lungul unei singure zile.
Decoct de praz. Se face un decoct foarte concentrat punaint in cantitai egale planta tocata marunt si apa. Se fierbe 20-30 minute. Se lasa acoperit pana se raceste. Se strecoara si se beau 3 cani pe zi.
Decoct din cozi de visine. Se pune 1 lingura de cozi uscate de visine la 200 ml apa. Se fierb 10 minute la foc domol. Se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi.
Infuzie de coada-soricelului. Se pun 2 linguri de flori maruntite la 1.2 l apa clocotita. Se lasa acoperit vasul timp de 20 minutem dupa care se strecoara. Se bea calduta, in cursul unei zile, in 4-5 reprize.
Decoct din teci de fasole. Se pun 3 linguri de teci uscate si maruntite la 760 ml apa rece. Se fierb 20 minute, dupa care se acopera si se lasa la racit. Se strecoara. Se bea intreaga cantitate pe parcursul unei zile, in 3 reprize, neindulcit.
Apiterapie Toate produsele apicole au calitati terapeutice. Dintre ele, propolisul este recunoscut pentru proprietatile sale bactericide, care fac sa fie foarte utilizat in infectii
Propolis granulat. Se sug 5-10 g pe zi, in doze de cate 30 g, in comnatie cu suc de lamaie, macese sau morcovi.
Otet de mere. Se bea la fiecare masa 1 pahat de 100 ml cu apa in care se adauga 2 lingure de otet de mere si 1 lingurita de miere.
Cum functioneaza aparatul urinar
Rinichii, organele centrale ale aparatului urinar, au extrem de multe functii: ei intervin in eliminarea deseurilor rezultate in urma metabolismului, in mentinerea echilibrului intern al lichidelor si au, de asemenea, functii endocrine. Ca urmare a continuelor transformari care au loc in organism, sangele este in permanenta supus riscului de a-si schimba compozitia chimica, ceea ce ar fi de-a dreptul dezastruos pentru intregul corp. Rinichiiinsa, alaturi de alte organe vitale, intervin eliminand substantele in exces si mentinand constanta compozitia sangelui - aceasta este principala sarcina pe care o au de indeploinit si, atat vreme cat ii pastram sanatosi, o indeplinesc cu succes. Fiecare rinichi cantereste aproximativ 140 g, are 11 cm lungime si 6 cm latime. Produsul final rezultat in urma activitatii rinichilor este urina. Aceasta trece din rinichi prin 2 tuburi subtiri numite uretere, in vezica, o “punga” elastica, ai carei pereti se intind pe masura ce se acumuleaza urina. In momentul in care s-au strans 300 ml, creierul primeste semnalul prin care I se cere golirea vezicii. Partea finala a aparatului urinar este uretra, care conduce urina din vezica spre “iesirea” din organism. Uretra este un tub lung, de 4 cm la femei si 10 cm la barbati.
O suferinta jenanta- incontinenta Exista doua feluri de incontinenta. Cea mai obisnuita forma a ei se manifesta prin evacuarea involuntara a unei mici cantitati de urina ca urmare a unei usoare presiuni abdominale - de exemplu atunci cand bolnavul tuseste, rade sau stranuta. Aceasta este asa-numita incontinenta de efor, care se datoreaza slabirii muschilor insarcinati cu inchiderea orificiului de sesparte vezica de urtetra. Cealalta forma de incontinenta este cea totala, reprezentata de relaxarea completa a vezicii, ceea ce duce la scapari de urina. Baie de sezut. Aceasta reteta este recomandata de fitoterapeutul francez Maurice Messegue. Se fierb 10 l apa timp de 5 minute si se lasa apoi sa se racoreasca putin. Se pun in vas 1 capatana mare de usturoi zdrobit, 1 pumn de flori de paducel si 1 pumn de flori si frunze de piciorul-cocosului. Se lasa la macerat 4-5 ore cu vasul acoperit. Se strecoara si se pune extractul onisnuit intr-un vas mare de sticla sau de plastic, completandu-se cu apa pana se reface cantitatea de 10 l. Pentru baie, se fierb 2 l apa, se lasa putin la racorit si apoi se varsa in ea 250 ml din extractul de plante pregatit anterior. Baile de sezut se fac calde, seara, la culcare. Infuzie de turita mare. Se pune 1 lingura de pulbere din partea aeriana a plantei in 200 ml apa clocotita, Se infuzeaza 15 minute, se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi, inainte de mese.
Prostatita si hipertrofia de prostata
Prostata face parte mai degraba din aparatul genital. O discutam totusi aici, deoarece afectiunile ei au urmari importante asupra aparatului urinar
Prostatita Aceasta infectie acuta a prostatei este provocata de diversi microbi si urmeaza mai ales unei infectii a uretrei, in special unei blenoragii. Boala incepe brusc, cu frisoane, febra si dureri ce iradiasa spre anus si organe genitale externe. Urinarea este frecventa si dureroasa. Aspectul unrinei este tulbure si poate contine sange. Boala trebuie tratada de indata ce apare, asa cu nu trebuie amanata consultarea medicului. Hipertrofia de prostata Cunoscuta si sub numele de adenom de prostat, aceasta afectiune este mai des intalnita la barbati peste 60 de ani. Principalele cauze sunt tulburarile secretiei de hormoni sexuali masculini, infectiile repetate ale prostatei, constipatia cronica, hemoroizii. Crescand in volum, prostata apasa asupra uretrei astupand-o partial sau chiar total, ceea ce provoaca mari dificultati la urinare. In prima faza a bolii apare nevoia de a urina des, desi cantitatea de urina eliminata este mica. Aceasta senzatie apare chiar mai frecvent peste noapte. Daca uretra se astupa complet, barbatul nu mai poate urina iar functiile aparatului renal sunt grav perturbate.
Tratamentul natural Se recomansda ca cei ce sufera de hipertrofie de prosata sa urmeze un regim alimentar vegetarian, sarac in sare si proteine, sa elimine din hrana zilnica, condimentele, ceaiul cafeaua, ciocolata si alcoolul. De asemenea, sa mearga mai mult pe jos, sa faca bai de soare si de namol. Trebuie evitat efortul fizic, dar si sederea indelungata pe scaun, constipatia si retinerea voluntara indelungata a urinei.
Bai de sezut Pentru afectiunile prostatei sunt foarte potrivite paiele de ovaz asociate cu coada-calului si radacini de valeriana sau flori de fan asociate cu coada calului si radacini de valeriana. Se dau in clocot 5 l apa in care se adauga cate 100 g din fiecare planta. Se lasa sa se racoreasca, dupa care se strecoara. Baia se face calda inainte de culcare.
Infuzie combinata impotriva hipertrofiei de prostata. Se amesteca frunze de salvie (10g), flori de nalba (20 g), frunze de merisor (20 g), frunze de mesteacan (25 g), coada calului (25 g). Se pun 3 linguri din acest amestec in 1 l de apa clocotita. Se lasa 15 minute vasul acoperit, la infuzat, dupa care se strecoara. Se bea intreaga cantitate in cursul unei zile. Aceasta infuzie este foarte utila si in infectiile caolor urinare, deoarece are actiune antiinflamatorie, bacteriostatica si diuretica.
Infuzie combinata impotriva prostatei. Se amesteca frunze de roinita (30 g), frunze de merisor (20 g), talpa-gastei (20 g), cimbru de gradina (5 g), radacina de valeriana (25 g). Se pun 2 linguri din acest amestec in 1/2 l apa clocotita Se lasa vasul acoperit 15 minute, apoi se strecoara. Se bea de-a lungul zilei jumatate din cantitate, iar ceilalti 250 ml seara, inainte de culcare
Calculii si colicele renale
Calculii sunt concretiuni minerala care se pot forma in orice loc al aparatului urinar, de la rinichi la uretra. Denumirea de litiaza provine din grecescul lithos - piatra. 70% dintre acesti calculi sunt cristale de oxalat de calciu sau de fosfat., 20% sunt o combinatie de calciu, magneziu si fosfat de amoniu, iar 5% sunt compusi in orimul rand din acid uric. Oricum in 95% din cazuri, calculii au in compozitia lor calciu. Prezenta lor in rinichi sau uretere duce la aparitia unor colici renale violente. Calculii de vezica sunt cei care conduc cel mai adesea la dureri in timpul urinarii. In general, orice asemenea formatiune minerala este o posibila sursa de infectie. Cauzele aparitiei litiazei urinare sunt diverse. Deshidratarea cronica o favorizeaza deoarece urina contine in acest caz o concetratie mare de substante care pot forma calculi (acesta este motivul pentru care se inregistreaza un numar mai mare de bolnavi vara). Calculii de oxalat de calciu se pot datora unei hiperparatiroidii - afectiune a glandelor paratiroidice, situate in spatele tiroidei -, iar cei de acid uric sunt deobicei asociati gutei. Litiaza poate fi cauzata si de o alimentatie saraca in fosfati si proteine sau chiar de supraalimentatie, dupa cum s-a aratat mai devreme. Colicile renale nu sunt declansatate atat de prezenta calculilor, cat de deplasarea lor si blocarea cailor urinarea. Deasupra acestui obstacol, urina se acumuleaza, iar presiunea pe care o exercita duce la aparita spasmelor dureroase. Tratamentul natural Foarte bune in litiaza renala sunt, in general, diureticele, dintre care unele pot contribui chiar la dezintegrarea calculilor. Atentie insa, diureticele nu trebuie administrate in timpul crizei dureroase, cand se recomanda, dimpotriva, un consum mai scazut de lichide
Extractie de merisor. Se pun la macerat pentru 1 ora 2 lingurite de frunze in 100 ml apa rece. Se strecoara, lichidul se trece in alt vas, iar peste frunze se toarna alti 100 ml apa. Se fierb la foc moale pentru 15 minute. Se strecoara decoctul obtinut si se amesteca cu cei 100 ml de macerat. Din extractul astfel obtinut se iau cate 2 linguri la 3 ore. Nu se recomanda in timpul sarcinii.
Infuzie de frunze de urzica. Se pune 1 lingura cu frunze uscate si maruntite la 200 ml apa clocotita. Se lasa acoperit vasul 15 minute, dupa care se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.
Infuzie de coada-racului. Se pune 1 lingura de pulbere de planta la 25- ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 15 minute, dupa care se strecoara. Se beau 2 cani pe zi, dupa mase.
Macerat de osul-iepurelui. Peste 1 lingurita de pulbere de radacina sau radacina bine maruntita se toarna 250 ml apa rece. Se lasa la macerat 12 ore, dupa care se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi
Infuzie de matase de porumb. Se pune 1 lingurita de matase de porumb la 200 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.
Infuzie combinata pentru calmarea colicilor renale. Se amesteca urmatoarele plante: rizomi de pir (30 g), talpa-gastei (20 g), conuri de hamei (10g), flori de levantica (10g), matase de porumb (30 g). Se pun 4 linguri din amestecul ontinut la 1 l de apa clocotita. Se infuzeaza 15 minute si se bea intreaga cantitate in cursul unei zile, indulcita cu miere.
Decoct de patrunjel. Se pun 20 g radina bine maruntita la 1/2 l apa. Se fierbe 20-25 minute. Se acopera vasul si se lasa la racit pentru 15-20 minute. Se strecoara si se bea intreaga cantitate pe parcursul unei zile, in mai multe reprize
Suc de radacina de papadie. Se obtine prin stoarcerea radacinii recoltate toamna. Se iau 1-2 linguri pe zi diluate cu apa. Foarte eficienta este si cura facuta primavara cu salata din frunze de papadie.
Decoct de turita mare. Se fierbe timp de 5-10 minute 1 lingura cu pulbere din partea aeriana a plantei in 200 ml apa, dupa care se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Atentie! Nu supradozati planta, deoarece acesata poate declansa eliminarea prea brusca a pietrelor, devenint astfel posibila astuparea cailor urinare.
Infuzie de par paduret. Se pun 100 g frunze proaspete sau 25 g frunze uscate intr-un litru de apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 15 minute, dupa care se strecoara. Se bea intreaga cantitate in cursul unei singure zile